Au trecut 15 ani de la infiintare si Alternosfera este la fel cum o stim de atatia ani, de cand a reusit sa isi croiasca drum si pe meleagurile noastre. Dupa 15 ani aceleasi intrebari ne pun pe ganduri... Cum a reusit oare formatia Alternosfera sa ajunga asa de sus? Cum poate o trupa din Republica Moldova sa cante mereu, dar absolut mereu, cu sala plina, fara sa intre in zona etno-rockului facil (vezi cazul Zdob si Zdub) sau a muzicii de club, insiropate (vezi isteria O-zone de acum cativa ani)? Cum au reusit sa ajunga asa de sus fara sa fie impinsi de la spate de vreun impresar puternic si foarte influent sau de vreo casa de discuri din noianul celor care abia asteapta sa mai prinda "o vaca de muls"?!
Cum poate o trupa putin difuzata la radio si aproape deloc la televizor sa faca de fiecare data sala sa vibreze pe aceeasi unda, de parca ar fi o bucurie fara de sfarsit? Cum poti canta aceleasi piese in fata a 800 de spectatori, 1000, 2000, fara sa plictisesti... cifre reale ale unor audiente devotate si, mai important, ale unei formatii care isi trasmite mesajul in limba romana, fara sa fie totusi din aceasta tara...
Cum e posibil in 2013 sa fie coada la bilete, atat de mult incat unii sa isi puna serios intrebarea daca vor mai prinde loc in sala?
Care sala a fost din nou plina, din fata scenei pana la toalete, de la coridor pana la bar. Aproape 1000 de oameni intr-o zi oarecare de joi, in The Silver Church, intr-o seara cu meci important de fotbal... cine ar fi crezut?!
Fanii. Fanii unei formatii care produce mereu o emulatie aparte, care printr-o magie stranie si printr-un farmec nedisimulat a creat mereu acea stare, numita pur si simplu -ŽAlternosfera". O trupa perfecta prin simplitatea ei, o formatie fara jocuri de scena, fara artificii, lasere sau jocuri de lumini pretentioase, fara proiectii, fara trupa de deschidere, fara versuri sofisticate, dar directe si totusi misterioase, in acelasi timp.
S-a intamplat in The Silver Church. Pe 14 martie 2013. Ziua Internationala PI, aleasa intentionat pentru lansarea oficial a noului album in capitala (desi lansarea a fost doar teoretica, acel plastic de 100 de grame numit CD lipsind in formatul sau fizic la aceasta lansare, din motive neclare inca). Produsul se numeste "Epizodia" si vine la scurt timp dupa inca proaspatul "Virgula", material lansat in urma cu doar cateva luni.
Surprinzator, nu s-a insistat totusi pe acest album... Din contra, cele 90 de minute de show au fost o noua trecere prin aproape toate bijuteriile lansate de moldoveni de-a lungul timpului. "Pachetul" a fost generos, s-a intrat in forta cu artileria grea, cu piesele ale caror refrene Marcel Bostan n-avea sens sa le mai cante - biserica de argint forma intr-un singur glas... "Wamintirile", "Vreau sa-mi dai", "Ploile nu vin", "Femeia nordica", "Visatori cu plumb in ochi", in premiera "Singuratate" si un final demential cu "Flori de mai" si "Orasul 511". Inevitabilele bisuri... si satisfactia de-a bifa, din nou, concertul unei formatii care face legea in jungla muzicala din mainstreamul romanesc. "Doar emotii in supradoze"...
Titus Constantinescu
