Unul dintre cele mai asteptate concerte din aceasta primavara pentru suflarea metal din Romania a fost cu siguranta show-ul Amon Amarth, Hypnos si God de la Arenele Romane. Publicul s-a prezentat in numar mare, confirmand astfel ca Amon Amarth sunt o trupa pe val la momentul actual, headliner la marile festivaluri europene din aceasta vara.
Trupa romaneasca God The Barbarian Horde a dat startul spectacolului. Cu o istorie lunga in spate, moldovenii au fost cu siguranta cea mai buna alegere, atat stilistic cat si vizual pentru a deschide acest concert. Insotiti de luptatori si torte, God au incalzit publicul cu barbarian/pagan metalul lor. Aplaudati de toti cei prezenti, iesenii ne-au cantat piese precum "Legenda Pamantului", "Moldavian" sau "Noaptea".
Au sunat foarte bine, cu un mare plus pentru vocea brutala a Castorului si vioara suava a Anelissei. God sunt o trupa de urmarit, sunt o trupa matura ce inca mai are multe de spus in metalul romanesc. Sper sa ii revedem curand pe scena si de ce nu, in cadrul festivalurilor din Romania din vara asta.
Au urmat Hypnos, o trupa ceha de death metal cu influente thrash. Cu un sunet foarte clar si incisiv, au impresionat inca de la prima piesa si i-au cucerit pe cei din sala. Mult headbang, fara efecte spectaculoase de show, ne-au aratat ca de cele mai multe ori, muzica este suficienta pentru a ajunge la inimile fanilor. Foarte tehnici, au cantat multe piese de pe ultimul produs discografic, "The Fall".
Cu un setlist destul de lung (daca nu gresesc au fost 9-10 piese), Hypnos au pastrat atmosfera la cote intense pana la venirea zeilor asteptati de toata lumea.
Amon Amarth, intr-o forma exceptionala, cu un Johan Hegg animat de cele mai bune sentimente, ca doar era sarbatoritul zilei si-au inceput concertul cu "Father Of The Wolf" si "Deceiver Of the Gods". Multa energie si buna dispozitie, chef de cantat si un sunet foarte bun, au facut sa avem parte de un spectacol metalic de prima clasa.
Ma asteptam ca publicul sa ii cante "Happy birthday" lui Johan insa asta s-a intamplat chiar la primul moment de respiro pe care l-au luat. Razboinicii din public au fost armata perfecta, dirijata de cei de pe scena in cel mai natural mod posibil. Din seria surprizelor, Johan a primit si un tort si sampanie, pe care a impartit-o frateste cu publicul din primele randuri.
Publicul i-a primit cum se cuvine pe nordici, i-a venerat si i-a adorat cum a stiut mai bine. Muzica a fost cea care a dictat ritmul moshpit-urilor si crowdsurfingului, cea care a unit sute de glasuri intr-o singura voce. O sa apreciez intotdeauna trupele ce au efectul asta asupra maselor mari de oameni, trupele ce prin muzica transmit atat de multe, fara a apela la diverse artificii de show.
S-a cantat mult de pe "Deceiver Of the Gods" si "Surtur Rising", s-a dat din plete, atat in public cat si pe scena si Amon Amarth nu s-au lasat dusi de pe scena fara un bis. "Twilight of The Thunder God" si "The Pursuit of Vikings" au incheiat o seara perfecta in care legendele nordice si-au spus din nou povestea pe o scena din Romania. Nu pot decat sa astept urmatoarea intalnire cu Amon Amarth, pentru a revedea un spectacol muzical excelent.
Si in afara scenei totul a mers ca pe roate, acces facil, fara cozi la bere, moshpit si crowdsurfing ca la carte. Cred ca toata lumea a iesit castigata dupa acest concert, publicul si organizatorii deopotriva.
Felicitari Promusic si Maximum Rock pentru un eveniment mai mult decat reusit.
Hai cu rocku'!