Iată că a venit acel moment din an când ne urcăm cu toții în mașină/tren/avion ca să mergem la Sibiu, pentru festivalul ARTmania. Atmosfera relaxantă ne-a făcut să uităm puțin de tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, ne-am văzut cu prietenii și am schimbat câte o vorbă la trupele preferate.
Dacă sistemul de plată pentru băuturi/mâncare a mers surprinzător de bine, au fost și părți negative, comparativ cu edițiile precedente. Un singur van de mâncare, cu opțiuni limitate, și o zonă de merch înghesuită și nesigură (după părerea mea) din punct de vedere al prevenției împotriva infectării cu ultima variantă a binecunoscutului virus... Din păcate, cel puțin 2 persoane cu care am fost la Sibiu s-au pricopsit cu teste pozitive, cu toate măsurile pe care le-au putut lua personal.
Vineri, 22 iulie 2022
Bucovina
Prima zi de festival a început cu cei de la Bucovina, trupă ce nu mai are nevoie de nicio prezentare. Muzica lor te face să te simâi bine, iar cei 4 muzicieni sunt foarte carismatici pe scenă. Evident că nu putea lipsi remarca despre cercei, așa cum ne-a obișnuit Crivăț. Cert este faptul că a fost trupa perfectă pentru a deschide această seara de rock în Piața Mare din Sibiu.
Stoned Jesus
Trio-ul de rock psihedelic Stoned Jesus a semnat recent cu celebra casă de discuri Season of Mist. Trupa a luat naștere la Kiev în 2009, abordând un mix de doom, grunge și prog, păstrând în același timp propria identitate.
Următorul lor album (albumul nr. 5) va fi lansat prin Season of Mist. Solistul a zâmbit pe tot parcursul concertului, lucru care arată că se simte în largul lui pe scenă. Trupa nu este la primul concert în România, ceea ce înseamnă că deja are fani înfocați. Aceștia și-au făcut simțită prezența, cântând alături de trupă melodii precum Electric Mistress, Thessalia, Porcelain sau celebra I'm the Mountain.
Alternosfera
Mutați relativ recent în Sibiu, cei de la Alternosfera au umplut locul gol lăsat de My Dying Bride (din motive ce țin de sănătate trupa MDB a fost nevoită să anuleze mai multe concerte în luna iulie). Ce îmi place la concertele AS este faptul că publicul cunoaște și cântă versurile. Simple, însă poetice de multe ori, versurile și melodiile sunt catchy și ușor de reținut. Trupa sună extrem de profi pe scenă, o calitate pe care o țin minte chiar de la primele lor concerte. Trupa vine la pachet cu o stare de bine ce îți rămane în minte destul de mult timp. Stilul lor a fost potrivit pentru ce a urmat, și anume Transatlantic.
Transatlantic
Transatlantic este un supergrup de rock progresiv format din Neal Morse, Roine Stolt, Pete Trewavas și Mike Portnoy. Grupul s-a format în 1999 ca un proiect secundar, s-au despărțit în 2002 și reunit apoi în 2009. Este clar că toți sunt muzicieni desăvârșiți și fiecare aduce propria doză de energie și personalitate pe scenă. Show-ul a fost unul extrem de energic și dinamic. Mike Portnoy rămâne unul dintre cei mai talentați toboșari al planetei, din punctul meu de vedere, în special pentru că știe când să țină timpul că ceas, fără să iasă neaparat în evidență, dar știe și când să aducă exact accentele de care e nevoie pentru a ridica piesele la un alt nivel. Fiecare membru vine cu stilul propriu, chiar și din celelalte trupe în care activează.
Au fost mici probleme tehnice la primele piese, în special la chitară, datorită faptului că muzicienii au cântat pe instrumente împrumutate (da... sculele lor s-au pierdut pe undeva, într-un aeroport), însă au reușit să își revină și să se adapteze. Acesta a fost primul show din turneul lor european.
Sambata, 23 iulie 2022
The Vintage Caravan
La fiecare festival descoperim câte un diamant neprelucrat, care dă totul pe scena. Așa au fost, pentru mine, cei de la The Vintage Caravan. I-am mai ascultat pe youtube, însă show-ul live este la un cu totul alt nivel! Trupa este din Islanda și se va întoarce la noi, la București în această toamnă. Vremea a fost caniculară, însă nu a părut să îi deranjeze acest lucru. Un element marcat este vestimentația, care țipă "VINTAGE" și care întregește spectacolul din punct de vedere vizual.
Leprous
Au urmat pe scena cei de la Leprous. Este probabil a treia oară când îi vad live și pot spune fără nicio îndoială că a fost cel mai bun show de până acum. Felul în care se mișcă muzicienii aceștia pe scena, într-o ordine haotică, dar controlată în acelasi timp, arată faptul că sunt niște profesioniști. Pe la sfârșit a fost o mică problemă tehnică, în sensul că a picat sunetul. Trupa nu s-a oprit pentru că probabil monitorizarea in-ear încă funcționa. Einar Solberg și-a dat seama că e ceva în neregulă, însă sunetul a revenit destul de repede. Trupa a ieșit de pe scenă în timp ce publicul striga "Bis, bis, bis!"
Cult of Luna
Cult of Luna au venit cu propria instalație de lumini, montată în plus față de cea existentă pe scenă. Totul a fost misty, atmosferic și tehnic trupa a sunat excelent. Din punctul de vedere al fotografilor, nu au fost cele mai bune condiții, însă asta e, până la urmă show-ul se face pentru public, nu pentru fotografi :)
Recomand să îi ascultați, dacă nu ați făcut-o până acum.
Taine
Cât timp cei de la Meshuggah pregăteau scena mare, Taine a început recitalul la un cort mai mic, în partea opusă a pieței. Recitalul a conținut piese precum The Devil Inside, The World does not Change, Dark Days of our Lives și To Infinity. Au sunat OK, însă nu am putut să îi văd mai deloc, lumea s-a strâns de jur împrejurul scenei mici și nu se vedea mare lucru.
Meshuggah
Show-ul Meshuggah a început cu un sunet plin de joase, care a durat 1-2 minute, în timp ce trupa intra pe scenă. Am facut glume între noi, că daca aveam pietre la rinichi, sigur s-ar fi dizolvat dupa acele frecvențe atat de joase :))
Piața Mare a devenit neîncăpătoare în timp ce Meshuggah ne-a oferit o adevarată lecție de muzică. Ritmuri complexe, executate tehnic perfect, o voce pătrunzătoare și chitări cu mult sub acordajul standard sunt câteva dintre caracteristicile pe care le-aș putea folosi pentru a descrie stilul.
Scena a fost complet reamenajată, iar casetele roșii din spatele muzicienilor îmi dadeau senzația unor exponate la muzeu.
Setlist:
- Broken Cog
- Light the Shortening Fuse
- Rational Gaze
- The Hurt that Finds You First
- Ligature Marks
- Born in Dissonance
- Mind's Mirrors
- In Death - Is Life
- In Death - Is Death
- The Abysmal Eye
- Straws Pulled at Random
Encore:
- Demiurge
- Future Breed Machine
Duminica, 24 iulie 2022
dordeduh
Ultima zi de festival a fost deschisă de trupa românească dordeduh. Sunetul a fost foarte bun și trupa a dat totul pe scenă, în ciuda faptului că afara erau vreo 38 de grade (și invazie de musculițe și tigrii platanului).
Totul a sunat legat, și am fi vrut să îi mai ascultăm, însa, scena trebuia să fie pregătită pentru următoarea trupă.
The Pineapple Thief
The Pineapple Thief sunt o trupă britanică de progressive rock, fondată de către Bruce Soord în 1999 la Somerset. Pe 4 septembrie 2020 trupa a lansat cel de-al 13-lea album de studio, intitulat "Versions of the Truth".
The Pineapple Thief înseamnă: Bruce Soord (voce), Jon Sykes (bass, voce), Steve Kitch (clape), Gavin Harrison (baterie).
Pentru că sunt un mare fan Porcupine Tree, am savurat tot concertul! Pur și simplu nu poți rupe influența PT din stilul lui Gavin. Vocalul este carismatic, iar ceilalți muzicieni sunt foarte exacți în execuția tehnică de pe scenă. Un lucru inedit mi s-a părut faptul că părțile vocale au fost împărțite între chitariști și vocal, fiecare având propriul aport la mood-ul pieselor.
Setlist:
- Give It Back
- In Exile
- Our Mire
- That Shore
- Wretched Soul
- White Mist
- Nothing at Best
Testament
Testament este o trupă americană de thrash metal din Berkeley, California. Formată în 1983 sub numele de Legacy, componența actuală a trupei îi include pe chitaristul ritmic Eric Peterson, solistul Chuck Billy, chitaristul principal Alex Skolnick, basistul Steve Di Giorgio și bateristul Dave Lombardo. Pentru mine Testament este parte din grupul "The Big Five", daca ar exista o variantă extinsă a grupului "The Big Four". Lick-uri rapide, agitație pe scenă, lumini roșii și verzi, totul a făcut parte din experiența trash metal-ului old school, așa cum ar trebui să sune. Vocalul s-a simțit bine pe scenă și a ținut să mulțumească publicului pentru faptul că au venit să îi vadă în număr așa de mare.
Setlist:
- Rise Up
- The New Order
- The Pale King
- Children of the Next Level
- Practice What You Preach
- WWIII
- D.N.R. (Do Not Resuscitate)
- The Formation of Damnation
- First Strike Is Deadly
- Over the Wall
- Into the Pit
- Alone in the Dark
Mercyful Fate
Mercyful Fate este o trupă daneza de heavy metal din Copenhaga, formată în 1981, de către vocalistul King Diamond și chitaristul Hank Shermann. Având influențe din rock-ul progresiv și hard-rock, cu versuri despre Satan și oculte, Mercyful Fate a făcut parte din primul val de black metal de la începutul până la mijlocul anilor 1980, împreună cu Venom și Bathory. Mercyful Fate a fost, de asemenea, recunoscută ca o influență proeminentă asupra scenei heavy metal ulterioare din anii 1980 și 1990, inclusiv trupe de thrash metal precum Metallica, Slayer, Testament, Exodus și Kreator, însă și asupra unor trupe death metal.
Inițial, tot ce se putea vedea era un banner imens care acoperea întreaga scenă pe tot parcursul pauzei până la inceperea show-ului. Trupa nu a lasat pe nimeni în spatele scenei, din ce am auzit nici macar pe managerul lor de turneu... După ce a căzut marele banner ce acoperea scena, am văzut în partea de sus crucea întoarsă (specifică) și un cap de diavol (Satan). Vocalul e o prezență aparte, acesta cântând primele 2 melodii cu o masca de demon (cu coarne) și apoi cu o mască ce semăna cu un preot, cu crucea întoarsă, evident!
Cel mai probabil ca satan himself a ieșit din străfundurile iadului pentru a asista la acest concert :D
Stilul vocal este unul care îți place sau nu, un falsetto continuu, însă dacă ar fi să ma iau după cei din public și după felul unora de a se îmbrăca, aceștia au savurat fiecare secundă a acestui show.
Setlist:
- The Oath
- A Corpse Without Soul
- The Jackal of Salzburg
- Curse of the Pharaohs
- A Dangerous Meeting
- Doomed by the Living Dead
- Melissa
- Evil
- Come to the Sabbath
- Black Funeral
Cam așa s-a văzut ARTmania Festival 2022.
