Deja a devenit o tradiție ca grupul nostru să meargă la ARTmania, o încălzire înainte de REF, un pic de relaxare și o ocazie de a ne întâlni cu prietenii noștri într-un cadru relaxat. Am început ziua cu ridicarea brățărilor de acces. Intrarea s-a făcut destul de rapid, iar layout-ul a fost similar cu cel de anul trecut. Scena mare mi s-a părut extrem de înaltă. Din primele rânduri nu vedeai prea mult din scenă. Zona de merch a fost asaltată încă din prima zi, fiind destule opțiuni pentru toată lumea. Ziua 1
Anul acesta, legendara trupă de rock progresiv The Flower Kings a ajuns pentru prima data in România, deschizând prima zi de ARTmania. Cu o discografie impresionantă de 16 albume de studio, care se întind pe aproape trei decenii, trupa și-a consolidat locul ca unul dintre pilonii stilului de rock progresiv modern. Conduși de carismaticul Roine Stolt, The Flower Kings a oferit un set rafinat ce ne-a purtat prin discografia lor. Compozițiile complicate și-au arătat capacitatea de a îmbina fără probleme pasaje instrumentale complexe cu melodii captivante și versuri care sa te provoace la gândire, totul într-o maniera mai relaxanta. Piese precum Church of Your Heart , The Dream , Stardust We Are și The Truth Will Set You Free au rezonat puternic cu publicul, ducându-i într-o călătorie printre amintiri. Am auzit și Beginner's Eye , o melodie preluată din Look at You Now - cel mai recent album de studio al trupei lansat în septembrie 2023.
La scena mica, cei de la Alpha Q se pregăteau de recital. Trupa face parte din scena locală de metal, și împrumută câte ceva din fiecare sub gen. Asta se traduce într-un mix de chitare heavy, un timbru vocal de clasic rock si pasaje energice. Solista a încercat un joc cu publicul, folosind chiar numele trupei: Noi spunem Alpha, voi spuneți Q ! Din punct de vedere muzical trupa încă își caută stilul și experimentează cu diverse genuri.
Igorrr sfidează convențiile muzicale și estompează granițele dintre genuri. Cunoscuți pentru fuziunea lor eclectică de stiluri, de la breakcore, black metal, baroc și muzică electronică, Igorrr a oferit un show live care a fost perfect de haotic și fascinant, ținându-i pe toți atenți la ce ar mai putea urma.
Sunetul trupei este un caleidoscop de stiluri contrastante, cu riff-uri heavy de chitară care se ciocnesc de vocea de operă, breakbeat-uri frenetice și cu o instrumentație clasică. Această combinație unică creează o suprasolicitare senzorială, provocând percepția publicului despre ceea ce poate fi muzica. Scena este adesea un vârtej de energie, cu membrii trupei mișcându-se frenetic și implicând mulțimea într-un joc dinamic de sunet și mișcare.
Vizual, concertele Igorrr sunt la fel de captivante. Trupa încorporează adesea jocuri uimitoare de lumini, costume elaborate și elemente teatrale care sporesc calitatea captivantă a performanței lor. Geniul din spatele proiectului, Gautier Serre, împreună cu vocaliștii și instrumentiștii, aduc un fler teatral pe scenă, sporind atmosfera din altă lume a spectacolului. Indiferent dacă ești un fan al metalului, electronicului, clasicului sau pur și simplu îți place să explorezi noi frontiere muzicale, un concert Igorrr este o călătorie captivantă în lumea avangarde.
Lavina este o trupă de metal progresiv din Serbia. E prima dată când aud și văd această trupă. Aceștia încearcă să îmbine pasaje heavy și ritmuri orientale, cu interpretări dramatice orchestrale. Recunosc că nu m-au impresionat, și cred că altă trupă ar fi fost mai potrivită pentru a umple acel slot.
Un concert Satyricon este o experiență puternică și captivantă, ce aduce pe scenă o energie necruțătoare, învăluită într-un sunet întunecat și atmosferic. Satyr comandă scena cu o prezență impunătoare, oferind linii vocale intense și puternice. Sunetul trupei este legat și precis, îmbinând riff-uri feroce de black metal cu pasaje bântuitoare și melodice, în timp de Frost vine cu un zid de sunet necruțător pe partea ritmică. Mulțimea de oameni din Piață Mare a fost încântată de atmosferă și de intensitatea concertului, o alegere perfectă pentru un show black metal de calitate.
Ziua 2
A doua zi a început cu trupa Awake The Demons. Tinerii au oferit un show energic, împletind cu entuziasm diferite genuri de metal. Vocea a alternat pasaje clean cu pasaje mai distorsionate, însă parcă i se potrivește mai mult partea de clean. Sigur, mai e un pic de studiu la instrumente, însă toate ingredientele sunt acolo.
Așteptam cu entuziasm să îi ascult pe cei de la Borknagar. Au câteva piese extrem de cunoscute datorită apariției în seriale cu vikingi dar și datorită unei colaborări inedite cu trupa Rotting Christ (piesa Holy Mountain). Am rămas șocată de primul lucru pe care l-au spus când s-au adresat publicului: Hello you gipsy fucks ! Ne uitam unii la alții și nu înțelegeam de ce au ales sa ni se adreseze astfel de pe scenă... Sunetul lor nu a fost cel mai fericit, iar pe alocuri vocea a fost ușor nesigură. Cu toate acestea, au fost unele piese care au sunat mai bine, iar publicul a primit destul de bine muzica lor.
Deja veterani ai festivalului, cei de la Taine au urmat pe scena a doua. Parcă show-ul lor a fost mai bun decât ultima oară când i-am prins în Sibiu, și toți păreau mai relaxați pe scenă. Andy a fost de asemenea într-o formă bună, cu pasaje bine executate, atât pe partea de voce cât și pe parte de chitară. Vocea feminină a complet bine piesele, iar sunetul a fost destul de bun.
După o scurtă pauză de rehidratare m-am îndreptat din nou spre zona de festival pentru a-i vedea pe canadienii de la Spiritbox. I-am prins și anul trecut la un festival in Norvegia (Tons of Rock) și de data aceasta au avut o altă atitudine pe scenă. Mi s-au părut ușor mai sobri, însă mai siguri pe ei, poate și pentru că deschid show-urile Korn în turneul lor european. Trupa promovează cel mai recent album: The Fear of Fear, cel de-al patrulea album ce a fost lansat în Noiembrie 2023. Vocea solistei este deosebită și se potrivește foarte bine cu stilul lor de metalcore, presărat cu breakdown-uri heavy și riff-uri progressive.
Spre sfârșitul show-ului nu mai aveai unde să arunci nici măcar un ac. Piața Mare din Sibiu a devenit de-odată neîncăpătoare și recunosc că am început sa nu mă simt chiar în largul meu. Tot acel feeling de festival lejer și friendly a dispărut brusc. La scena a doua a început o reprezentație din care nu prea am înțeles mesajul. Sunete, percuții/tobe și un dans pe scena au încercat să transmită un mesaj despre Artmania #incontext. Majoritatea erau cu ochii ațintiți către scena principală și strigau numele trupei în speranța că recitalul va începe mai repede.
Eram împinși de peste tot, era multa înghesuială și chiar la începutul show-ului a fost și un mic incident cu un om violent care a fost scos afară din festival de către forțele de ordine.
Show-ul Korn a început cu o proiecție a logo-ului trupei pe ecranul mobil, ce în curând s-a ridicat în partea de sus a scenei. După Rotting in Vain a urmat Here to Stay , iar la a treia piesă "A.D.I.D.A.S. " ecranul mobil a fost coborât din nou pentru câteva proiecții, o bariera între trupă și public. Sunetul în partea din față a fost incredibil de tare, auzindu-se mai mult partea de frecvențe joase și un bubuit continuu. Am înțeles ca înspre mijloc și înspre partea din spate s-ar fi auzit ok concertul, însă în fata nu se putea sta fără căști (indispensabile de altfel la orice concert live). Nu au lipsit celebrele piese Falling Away From Me , Twist , Right now si bineînțeles Freak on a Leash , single cu care trupa a încheiat concertul din Piața Mare.
Înțeleg faptul ca mulți au venit pentru Korn, însă părerea mea este că acest concert trebuia organizat într-o altă locație, mult mai mare. Anul acesta, nu am mai găsit acel vibe de festival friendly și relaxat, pentru care veneam la Sibiu. De la faptul că ne erau scanate brățările la fiecare intrare și ieșire, la faptul că la intrare mi s-a confiscat dezinfectantul de mâini (30 ml, care ulterior a fost recuperat după discuții cu agenții de security din partea organizatorilor), toate aceste lucruri au contribuit negativ la acest feeling de festival nerelaxat. Am prieteni care au renunțat să vină la festival datorită procedurilor legate de cei mici, deci anul acesta nu a mai fost nici la fel de kid friendly, și nici nu avea cum să fie, cu publicul numeros de la Korn; probabil a fost un compromis? Nu știm...
Din punct de vedere al fotografilor, e destul de obositor să stai în picioare atâtea ore cu aparatele și obiectivele care atârnă greu pe umeri. Spațiul de pe bănci a fost limitat și poate pe viitor se va putea găsi o formulă în care să se amenajeze un loc pentru presă, sau măcar cu niște bănci pentru fotografi, să poată sta jos măcar 10 minute între trupe.
Brățările cu rfid au fost un pas în direcția potrivită, pentru plăti mai ușoare și mai rapide. Nu am ajuns la ziua a 3-a de concerte de la Altemberger House, înțeleg că spațiul a fost limitat. Așteptăm curioși primele anunțuri legate de următoarea ediție ARTmania 2025, ce va avea loc în perioada 25-26 iulie 2025.
