Intr-o atmosfera incendiara din toate punctele de vedere, peste 50.000 de oameni au asistat pe 10 iulie la primul concert al trupei Bon Jovi din Romania. Intreaga productie a show-ului a fost una impresionanta, pe masura capului de afis. Nu pot sa nu amintesc de scena uriasa si ecranele aferente care au asigurat o vizibilitate foarte buna chiar si pentru fanii aflati la peluza Casei Poporului.
Am ajuns pe la ora 18.00 la locatie si am avut inspiratia sa aleg pentru intrare partea opusa celei de la metrou Izvor, astfel ca in mai putin de 5 minute eram inauntru. Dupa un scurt tur pe la standul de jetoane si la cel cu tricouri oficiale (de unde nu mi-am luat nimic), mi-am cautat un loc strategic in Golden Circle. Am observat ca exista si acel mult vehiculat Diamond Circle unde au avut onoarea sa stea primii 300 de fani veniti la concert. Nu prea mi-a placut mie aspectul asta (fiindca nu s-a anuntat ca exista posibilitatea asta), mai ales ca in Diamond Circle era plin de bulgari ce arborau steaguri de la ei din tara, dar am inteles miscarea organizatorilor - aveau un spatiu in mijlocul scenei si trebuiau sa-l umple cumva. Plangerile se opresc aici fiindca de cand a inceput concertul, totul a fost de poveste.
Am avut parte de 2 trupe in deschidere: QuantiQ si Stillborn. Pe QuantiQ nu mai avusesem ocazia sa ii vad in actiune dar pentru o trupa asa tanara cum sunt, cred ca si-au indeplinit cu succes misiunea deschiderii pentru un nume asa mare. Ma asteptam sa ii vad coplesiti de emotii dar nu a fost cazul. Au venit, au cantat si au primit numeroase aplauze, astept sa ii revad intr-un concert de club cu prima ocazie.
Stillborn nu-mi erau deloc necunoscuti, eu fiind in tema cu activitatea trupei inca de la infiintare. M-am bucurat enorm ca au avut ocazia sa deschida pentru Bon Jovi, din punctul meu de vedere si-au meritat pe deplin locul pe scena. Piata Constitutiei nu a respirat timp de cateva secunde bune cand solista Aura a inceput sa cante versurile piesei "Ratacire". S-a vazut ca s-au simtit excelent pe scena, desi era o caldura aproape insuportabila. Din setlistul lor trebuie sa amintesc piesa "Stop" la care se pornise o frenezie generala in public, toata lumea aplauda spectacolul desi celor mai multi le era total necunoscuta trupa. Bravo Stillborn, vrem bis!
Trebuie sa mentionez ca echipa de la securitate a oferit constant apa celor din primele randuri de-a lungul concertului, aceeasi apa care cativa metri mai incolo era 5 ron paharul. Multumiri!
Si a venit si ora 20.00, ora anuntata in programul oficial pentru incepul concertului Bon Jovi de la Bucuresti. Eram in stare sa fac un pariu ca vor intarzia macar jumatate de ora, dar as fi pierdut glorios (nu se poate altfel la mine). Jon si compania (formata din nume nu mai putin cunoscute: Richie Sambora, Tico Torres, David Bryan, Hugh McDonald) si-au inceput concertul cu piesa "Raise your hands" iar de-aici incolo a inceput magia. Nici in cele mai frumoase vise nu speram la un concert de 3 ore in care trupa si publicul sa cante si sa danseze incontinuu.
A fost cel mai frumos public pe care l-am vazut vreodata, public ce a vibrat in ritmul muzicii si al emotiilor transmise de aceasta. Jon parea sincer impresionat de noi si ne-a adresat multe multumiri si chiar ne-a promis ca vor reveni.
Setlistul ne-a purtat atat prin piesele clasice Bon Jovi ("You give love a bad name", "Runaway", "Bad Medicine") cat si prin albumele mai noi: "Lost highway", "We weren't born to follow", "We've got it goin' on". Fiecare piesa a fost primita cu multe aplauze, fiecare gest venit dinspre scena a fost aclamat indelung. In acordurile de inceput ale piesei "It's my life" publicul a explodat ca un vulcan, nu credeam ca o sa vad vreodata atata bucurie pe fata oamenilor aflati la un concert.
Jon m-a impresionat cel mai mult, atat prin vocea care l-a tinut sa ne incante 3 ore cat si prin faptul ca a dansat si topait tot concertul in conditiile in care fusese de curand operat la genunchi. Absolut fenomenal omul acesta!
Publicul i-a cantat "Happy birthday" lui Richie Sambora, a fost un moment foarte frumos ce s-a repetat si cand acesta impreuna cu Jon a venit in partea din fata a scenei pentru a canta "I'll be there for you". Abia in timpul concertului, vanzadu-l pe Richie pe scena manuindu-si chitara, i-am inteles pe cei care ziceau ca nu-si doresc sa vina la un concert Bon Jovi la care Richie sa nu fie prezent (asta in perioada cand se anuntase ca acesta este posibil sa lipseasa de la concertul de la Bucuresti).
Asa cum speram sa se intample, a aparut la un moment dat si un steag al Romaniei, inscriptionat si cu numele Bon Jovi ce a ajuns in bratele lui Jon (daca nu gresesc era in timpul piesei "Bed of roses"). Nu stiu pentru altii cum este, dar pe mine treaba asta cu steagul este impresionanta de fiecare data.
Am crezut ca show-ul se apropia de final cu piesele "Someday I'll be Saturday night", "Have a nice day" si "Keep the faith". Greseam din nou. Au revenit pentru un prim bis de 4 piese la finalul carora Piata Constitutiei devenise din nou vulcanul nestavilit. Si a urmat finalul perfect: "Always" (pe care mi-o doream enorm!), "These days" (o alta piesa pe care o iubesc) si un cover la "Twist and shout" la care am dansat tot timpul cu toate ca abia ma mai tineau picioarele. Mi-ar fi placut sa aud si "Blaze of glory" dar as fi nerecunoscatoare sa mai emit vreo pretentie dupa 3 ore perfecte de muzica si show.
A fost o seara istorica, zic asta fara pic de tagada. Pana la mult sperata revedere cu Bon Jovi, ne ramane sa vedem pozele si filmarile de la concertul din 10 iulie, concertul anului 2011 din Romania in opinia mea!
Hai cu rocku'!
Setlist:
Raise Your Hands
You Give Love a Bad Name
Born to Be My Baby
We Weren't Born to Follow
Lost Highway
It's My Life
In These Arms
Runaway
We Got It Goin' On
Captain Crash & the Beauty Queen From Mars
Bad Medicine / Happy Birthday / Hot Legs / Old Time Rock 'n'Roll
When We Were Beautiful
Bed of Roses
I'll Be There For You
Who Says You Can't Go Home
I'll Sleep When I'm Dead
Someday I'll Be Saturday Night
Have a Nice Day
Keep the Faith
Encore 1:
Dry County
Wanted Dead or Alive
Blood on Blood
Livin' on a Prayer
Encore 2:
Always
These Days
Twist and Shout
