Căldura acestor zile nu prea are multe leacuri, dar unul dintre cele preferate de către metaliști este să meargă la câte un concert, iar din fericire ofertele nu sunt deloc rare și au de unde alege. Aseară, în clubul Quantic din București, a revenit pe o scenă din România unul dintre numele cele mai grele ale death metal-ului american, anume trupa Immolation, după ce anul trecut am avut ocazia să o vedem la Rockstadt Extreme Fest. De treizeci și șase de ani oamenii compun, înregistrează și cântă live unele dintre cele mai brutale și mai necruțătoare piese de metal extrem, dar cu o mică doză de melodocitate, mai ales pe chitară, fiindcă vocea rămâne neiertătoare de la un capăt la altul. În deschidere au fost invitate să cânte trupele românești Malpraxis și Taine, nume cunoscute în scena underground. S-a strâns mult mai multă lume decât mă așteptam și atmosfera generală a fost una foarte faină, dar fără moshpit-uri sau alte astfel de dansuri de societate, așa cum poate și-ar fi dorit trupele. Uneori poate este mai bine așa, pur si simplu să te bucuri de muzică în timp ce stai cu prietenii, bei ceva sau pur și simplu te simți fericit pentru faptul că una dintre trupele tale preferate este aici și tu ai ocazia să asculți live unele dintre piesele pe care poate le-ai ascultat în căști multă vreme și ai fost entuziasmat la fiecare nou album. A fost merchandise, fanii și-au putut lua câte ceva de la fiecare dintre cele trei trupe.
Prima trupă a serii a fost Malpraxis din Cluj-Napoca, ea a urcat pe scenă la ora 20.00 și a pus la cale o nebunie de death metal brutal, cu multe riff-uri murdare și o voce guturală dezlănțuită. De tobe nu mai zic, a dat omul meu în ele de zici că i-au făcut ceva. Totuși, din păcate, datorită lipsei unuia dintre chitariști și a unui sunet nu foarte bine reglat la început, trupa nu a sunat la adevărata ei valoare. Chiar și așa ne-am putut da seama că trupa are piese brutale, bine legate, care aduc un suflu nou scenei românești. Una peste alta, este de netăgăduit faptul că cei de la Malpraxis au încins puțin atmosfera acestei seri oricum foarte călduroase. Au încercat să provoace un moshpit, dar cred că oamenii încă nu erau complet pregătiți pentru așa ceva, și nu au fost toată seara, astfel că s-au limitat la headbang și la aplauze.
Taine, odată cu lansarea noului album, Chaos and Contemplation, în toamna anului trecut, a devenit o prezență și mai activă atât în social media, cât și pe scenă. În urmă cu câteva luni am avut parte de un concert și acum am avut iarăși ocazia ă-i vedem pe acești veterani ai scenei românești din nou live. Ca de fiecare dată, trupa a sunat bine, curat, la ei din fericire nu au fost astfel de probleme și am putut auzi clar solo-uril, riff-urile, tobele, basul și vocea, care luate împreună creează niște piese excelente atât tehnic, dar și cu o încărcătură emoțională bine ieșită în evidență, dublată de versuri care au și un subtrat filozofic. Trupa ne-a trecut prin toate etapele sale de creație, ne-a cântat atât piese de pe noul album, cât și hiturile vechi, de la începuturi. Și de data aceasta Andy Ionescu a ținut să aducă un omagiu celor care au pierit în tragedia de la clubul Colectiv, cântând piesa Dark Days of Our Lives. A fost un show brutal și tehnic, cu momente de o mare virtuozitate.
Am fost destul de impresionat anul trecut de prestația live a trupei Immolation din cadrul festivalului REF, făcându-se remarcată printre atâtea și atâtea trupe, așadar un show cu ei cap de afiș, unde să avem ocazia să ascultăm mult mai multe piese, mi s-a părut ceva de neratat. Aseară, Immolation s-a întors la noi în țară pentru a mai da un show ca la carte. Anii au trecut bine peste trupă, le-a rafinat tehnica, le-a adus un plus de noblețe în brutalitate. Mi s-a părut că toate instrumentele au colaborat bine cu vocea, care a sunat ea însăși mai mult decât excelent, și live am avut parte de o trupă aflată la înălțime. Totul se concentrează pe muzică și pe relația cu publicul, care a fost constant băgat în seamă și inclus în prestație. Trupa are o prezență scenică de toată frumusețea, fără a face practic ceva special, fără giumbușlucuri și alte artificii, dar muzica în sine este un spectacol.
Scena americană de death metal a fost mereu mai deosbită de cea suedeză, de exemplu, și Immolation, alături de Incantation (pe care am avut ocazia să o vedem de curând) sau Suffocation, ca să mă refer doar la partea newyorkeză, este o trupă care a inovat și și-a pus bine amprenta în muzica metal. Americanii au cântat o mulțime de piese, mai multe decât de obicei, după cum ne-a asigurat vocalul trupei, și ne-au trecut prin bogata lor discografie care numără 11 albume de studio, cel mai nou fiind Acts of God din 2022, album foarte reușit și pe care l-am ascultat deseori în ultima vreme. Printre altele, trupa a cântat și Ilumination de pe e.p.-ul Providence, piesă pe care o cântă rar. A fost un show extrem de intens, cu un mic moment amuzant. Se pare că înspre final, din neatenție, vocalul a zis clasicul Budapest în loc de Bucharest, dar momentul a trecut fără alte discuții. Immolation a cântat piese precum: And the Flames Wept, All That Awaits Us, The Age of No Light, Dawn of Possession, Once Ordained, When the Jackals Come, Let the Darkness In, An Act of God, Higher Coward sau Epiphany.
