Ziua 1
Încă a ediție Metalhead Meeting a început ieri, la același Arene Romane, într-o zi călduroasă de vară, udată cu multă bere rece. Trupele de anul acesta sunt variate, pentru toate gusturile. Avem și black metal, și punk rock, death metal și heavy metal, câte ceva pentru preferințele fiecărui metalhead. Concertele încep la 16.15 și țin mult până după miezul nopții. Berea se ia pe jetoane, pentru cei flămânzi există burgeri și cafeaua este bună. Căldura dă puțin de hac celor prezenți, dar metalul răcorește și te face să uiți de orice.
Prima zi a început cu trupa suedeză Nox Vorago, o trupă de black metal, care are o prezență scenică ieșită din comun, fiind total îmbrăcați în negru și mascați. Cântă un black metal cu influențe death și symphonic și vocalul are o voce puternică și hârșâită. Din păcate numărul celor prezenți a fost foarte mic, căldura prea mare, da trupa a fost bine primită de public și au fost bine aleși pentru a da startul showurilor.
Au urmat timișorenii de la Within the Nova, o trupă relativ tânără, care îmbină metalul industrial cu metalcore-ul și combinația este una foarte reușită. Vocea suavă și puternică a solistei se contopește foarte bine cu cea de growl/screamo a solistului și rezultă un val de sunet care îmbină violența cu armonia. Sunt foarte energici pe scenă, dar ce cred că le lipsește e o anumită diversitate, pare că unele piese seamănă între ele, dar e normal pentru o formație aflată la început. Mie mi-au plăcut foarte mult și mă bucur să fi descoperit o nouă trupă românească ce merită atenția noastră.
Au urmat cei de la Materia, o trupă poloneză de metal, foarte agresivi și old school în același timp. Au rupt scena, au bubuit tobele, au dărâmat cu sunetul chitarelor bariere de sunet și i-au făcut pe metaliștii tineri să încingă un pogo tradițional. Băieții abordează un metal de factură tradițională, foarte in your face și chiar aveam poftă de ceva fără înflorituri. Cred c s-au potrivit bine în atmosfera zilei de ieri.
A patra trupă a zilei a fost Bucovina, o trupă ce nu mai are nevoie de prezentări. A fost și momentul în care Arenele au început să se umple și lucrurile s-au pus în mișcare. O trupă foarte talentată, pe care mă bucur de fiecare dată să o văd, o trupă care a muncit foarte mult să ajungă unde este acum și care își merită pe deplin succesul. Au răcorit puțin atmosfera, au adus vântul năprasnic, au făcut să răsară luna peste vârfuri, au cântat despre iarnă și codrii de mestecăniș și au încheiat cu o melodie emoționantă, dedicată lui Adrian Rugină și tuturor victimelor de la Colectiv, Așteaptă-mă dincolo de moarte.
A urmat o trupă legendară a scenei punk/hardcore, care anul acesta a împlinit 35 de ani de activitate: Agnostic Front, o trupă peste car nu poți să treci și care a influențat masiv scena metal. Originari din New York, cu un sound tipic pentru anii 80. Influența lor în acest moment nu mai este foarte mare în zilele noastre, însă sunt legendari pentru showurile pe care le aveau acum 20 de ani. Chiar dacă se vede că au îmbătrânit puțin, energia lor este la fel de intensă și nu poți sta nemișcat când ei sunt pe scenă. Mi-a plăcut că au anulat distincția dintre Golden și Normal și Roger Miret, solistul, a zis că se simte singur în față fără prietenii lui și le-a cerut celor de la securitate să îi lase pe toți să intre la Golden și să se distreze împreună. S-a lăsat cu câteva circle pitts de neuitat și apoi ne-m pregătit pentru trupa serii.
Setlist:
- The Eliminator
- Dead to Me
- My Life My Way
- Police Violence
- Only in America
- Old New York
- For My Family
- Friend or Foe
- Victim in Pain
- All Is Not Forgotten
- Peace Crucified (Iron Cross cover)
- Blitzkrieg Bop (Ramones cover)
Behemoth a început ca o trupă de black metal clasic, de sorginte norvegiană, dar foarte curând au anulat granițele și au incorporat în soundul lor mai multe influențe death metal. În momentul de față au un sound ușor recognoscibil, foarte dark și brutal, fără momente melodice, fără compromisuri. Chitare tunate la maxim, tobe venite din Iad, versuri întunecate, sataniste, dar și mult joc scenic, sânge fals, fum, oglinzi, ritualuri ezoterice, corpsepaint. Cele nouăzeci de minute în care au cântat au fost foarte intense, fără prea multe momente de respiro, un continuu marș înspre adâncurile cele mai ascunse ale firii umane. Că ești sau nu fan, Behemoth e o trupă pe care merită să o vezi și asculți live măcar odată.
Setlist:
- Intro
- Blow Your Trumpets Gabriel
- Furor Divinus
- Messe Noire
- Ora Pro Nobis Lucifer
- Amen
- The Satanist
- Ben Sahar
- In the Absence ov Light
- O Father O Satan O Sun!
- Ov Fire and the Void
- Chant for Eschaton 2000
Ziua 2
A doua zi a festivalului a început cu o veste proastă: trupa Myrkur a avut probleme cu avionul și astfel că nu va mai putea ajunge să cânte la pe scena de la Arenele Romane. O veste chiar rea, ținând cont că este una dintre cele mai în vogă trupe ale momentului și ar fi meritat să fie văzută. Dar organizatorii au promis că o vor aduce cu altă ocazie. În rest, ziua s- desfășurat conform planului.
Prima trupă a zilei a fost Martyrium, o trupă de black metal cu două femei la voce. O trupă brutală, dar și armonioasă, cu influențe simfonice și foarte energetică. Cele două vocaliste și-au unit vocile, una caldă și clară, alta brutală și puternică, pentru a face incantații muzicale într-o zi toridă de vară. Aceștia s-au lăsat așteptați, probabil erau la o bere, dar ne-am bucurat cu toții de muzică.
Au urmat cei de la Pokerface, o trupă tot cu o femeie la voce. La fel de brutali și de puși pe treabă, au luat scena cu asalt și au dat o lecție de metal rusesc metaliștilor români. Așadar, nu doar lumina vine de la răsărit, ci și metalul. Mi-a plăcut că au adus foarte în față basul, care chiar s-a auzit ca o tobă de război, și toți membrii trupei păreau că se simt foarte bine pe scenă și au dat tot ce au avut ei mai bun.
A treia trupă a zilei a fost Dying Gorgeous Lies, o trupă de thrash metal din Germania, tot cu o femeie la voce. A fost, așadar, ziua femeilor care cântă metal și o fac foarte bine. Trupa abordează un thrash metal cu influențe death, foarte brutal și care te pune în mișcare. Solista are o voce extrem de puternică și tot concertul a fost foarte sigură pe ea, a controlat publicul așa cum rar am văzut. Deja se strânseseră destul de mulți oameni și distracția a fost în toi. Mi-a plăcut mult prestația lor.
Au urmat veteranii de la Sepultura, o trupă care chiar nu mai are nevoie de prezentări. Cu pete treizeci de ani în spate, cu mii de concerte și albume care au scris istorie, Sepultura este o trupă care încă mai spune ceva în 2017. Băieți au scos de curând un nou album, Machine Messiah, la Nuclear Blast, și au cântat câteva melodii și de pe acest album, fără a uita de clasicele Roots, Bloody Roots, Arise sau Refuse/Resist. Arenele Romane erau deja full când au urcat ei pe scenă, căldura se mai domolise, nu a mai rămas decât ca lumea să sară și să cânte odată cu trupa, ceea ce s-a și întâmplat. Un concert absolut de neuitat!
Setlist:
- Intro
- I Am the Enemy
- Phantom Self
- Kairos
- Desperate Cry
- Sworn Oath
- Inner Self
- Dialog
- Alethea
- Resistant Parasites
- Territory
- Refuse/Resist
- Arise
- Ratamahatta
- Roots Bloody Roots
Pe cei de la Cradle of Filth îi ascult de mai bine de 15 ani și am crescut cu albumele lor și m-a ajutat în multe zile negre din viața mea. Albumul lor, Midian, este unul dintre cele mai ascultate albume de către mine. Poetul din mine era fascinat de versurile sucite, cu tentă gothică, inspirate din coșmarurile imaginate de H.P. Lovecraft, E. A. Poe sau Bram Stoker și mi-au plăcut mult toate videoclipurile lor. Nu sunt propriu zis o trupă de black metal, dar au destule elemente din această zonă, care combinate cu metalul gothic și cu o tentă de symphonic au dat naștere unor albume absolut demențiale. Trupa se pregătește să scoată un nou album în toamnă și cu siguranță va fi unul deosebit. Cradle of Filth a mai cântat în România de câteva ori, dar nu am ajuns niciodată la vreunul din concertele lor, însă acum pot spune că mi-am împlinit un vis din copilărie. Au dominat scena timp de o oră și jumătate și pot spune că a fost unul dintre cele mai intense concerte la care am fost vreodată.
Setlist:
- Humana Inspired to Nightmare
- Heaven Torn Asunder
- Cruelty Brought Thee Orchids
- Beneath the Howling Stars
- Blackest Magick in Practice
- Lord Abortion
- Malice Through the Looking Glass
- Right Wing of the Garden Triptych
- Born in a Burial Gown
- At the Gates of Midian
- Cthulhu Dawn
- Gilded Cunt
- Nymphetamine
- Her Ghost in the Fog
- From the Cradle to Enslave
