Clubul Daos din Timișoara ce a găzduit numeroase concerte cu trupe din țară dar și din străinătate și-a aniversat 3 ani de funcționare cu două seri de concerte. Vineri au cântat Mere, East Roots și E.M.I.L., iar sâmbătă am asistat la trio-ul Luna Amară, Goodbye to Gravity și Sky Swallows Challenger.
Nu s-a strâns deosebit de multă lume, dar a fost destulă pentru o atmosferă plăcută. Au deschis seara cei de la Sky Swallows Challenger, o trupă de care n-am auzit până acum și cred că nici publicul timișorean. Cu toate acestea, au reușit să strângă aplauze după primele două piese. A urmat o surpriză foarte plăcută, un cover după Wish You Were Here de la Incubus, formație cu un stil muzical apropiat. Cei trei chitariști și basistul au oferit un melanj auditiv interesant, fiind ajutați și de un sunet foarte bun. Totuși, parcă ceva a lipsit și, privind în retrospectivă, cred că e vorba de atitudinea de pe scenă. Au început bine, dar mi s-a părut că au pierdut publicul pe drum. N-am rămas decât cu vreo 2 melodii. Recomand cu căldură Sketches of a Journey.
Goodbye to Gravity mi-au stârnit interesul de anul trecut când am aflat prima dată de ei și am tot așteptat să-i văd într-un concert. Chiar de nu au fost cap de afiș, aceștia s-au prezentat ca o trupă mare. De cum au intrat pe scenă au încercat permanent să incite publicul. N-a contat că timișorenii sunt mai reticenți de felul lor, ei nu s-au lăsat bătuți, astfel că după ce și-au încheiat setlistul normal, au fost chemați insistent la bis, reacție a publicului ce chiar m-a surprins.
Le-am ascultat albumul de mai multe ori în săptămâna premergătoare concertului, mi-a plăcut dar nu m-a dat pe spate. Dar ce a fost în concert e cu totul altceva. Au debordat de energie de la un capăt la celălalt, s-au agitat pe scenă, iar Andrei, vocalul, a sunat excelent. Pe lângă piesele de pe album au cântat și două cover-uri, Cloud Connected de la In Flames, iar la bis au terminat în forță cu One Step Closer de la Linkin Park, o nouă surpriză foarte plăcută pentru mine.
Luna Amară au intrat după miezul nopții și au început și ei tare, notele cunoscute de trompetă dând tonul la Gri Dorian. E o piesă ce evoluează de la un concert la altul și de la un chitarist la altul, iar varianta lui Ontz mi-a plăcut și ea. Setlistul a cuprins piese de pe toate albumele, atât mai soft, cât și mai dure precum Dizident, Oraș sau Întunecare. Sonorizarea a fost la înălțime, iar piesele cântate de Nick s-au auzit în sfârșit cum trebuie. M-am bucurat astfel să ascult Doar Gândul, preferata mea de pe ultimul album.
Publicul a cântat pe Roșu Aprins și a dansat pe Albastru. Apoi, niște riff-uri cunoscute au semnalat o piesă foarte apreciată de fanii Luna Amară, Ego Nr. 4, ce s-a lăsat și cu un pogo în fața scenei. În Tine Tu nu prea îmi place dar în concert a sunat chiar bine, mai ales chitara lui Ontz. Concertul a fost încheiat cu Pietre în Alb, la bis au cântat Loc Lipsă, iar Mihnea ne-a oferit niște rime noi la Folclor.
La mulți ani, Daos! Sperăm la cât mai multe concerte excelente ca acesta!
