Primul mare concert al acestui an, Sabaton. Heroes on tour (trupa a cântat alături de RoadKillSoda, AURA, Battle
Beast și Delain), a strâns la Arenele Romane, aflate sub un cort încălzit, o puzderie de oameni. Chiar solistul Sabaton, Joakim Brodén, a spus că de fiecare dată când se întorc în România vede că au venit și mai mulți oameni la concert, lucru care îl bucură și îl onorează. Și pe noi ne bucură să îi ascultăm live, mai ales că Sabaton este o trupă căreia scena i se potrivește, fiindcă au piese scurte, de impact, cu un refren pe care îl poți cânta și poți foarte bine să dai din cap și să sari pe piesele lor.Concertul a început puțin mai târziu decât trebuia, fiindcă porțile au rămas închise până ce fanii care și-au cumpărat bilete la Heros circle (cu meet&greet) au intrat, lucru care nu mi-a părut ok, mai ales că începuse să plouă și era foarte frig, dar una peste alta concertele în sine au fost bune, fără probleme tehnice și cu puțină pauză, ceea ce e binevenit, fiindcă cu cât trece mai mult timp, cu atât crește oboseala, mai ales că a fost și într-o zi lucrătore (marți). Și jetoanele pentru băutură au fost mai ieftine, cinci lei, fapt care îl bucură mult pe metalistul român care poate și el să bea mai multe beri la concert.
Concertul a început cu bucureștenii de la RoadKillSoda, pe care, din păcate nu i-am prins de la început, fiindcă am stat afară în frig. Am apucat să văd sfârșitul recitalului lor, adică ultima piesă, și până să mă dumiresc ce și cum, s-a terminat. Dar ce am auzit suna bine, spre să îi mai prind.
Marea surpriză pentru mine a fost trupa bucureșteană AURA, de care nu am auzit în viața mea, cu toate că au deja un album și se pregătesc să îl scoată pe al doilea, care se va numi Falling Sky. Poate sunt eu ignorant, dar mă tratez și îmi pare rău că i-am ratat până acum, fiindcă e o trupă bună de tot. Cântă un heavy metal cu influențe power și, ca să citez: "au o gagică la voce", una blondă și cu voce puternică. Au cântat doar câteva piese, din care am reținut: You are not alone și da, m-am uitat în jurul meu, nu eram singur, erau mulți care apreciau cu adevărat trupa. Vreau să îi revăd!
A urmat trupa Battle Beast din Helsinki, care are tot o femeie la voce și care cântă tot Heavy Metal, unul rapid, dar melodios. Am văzut că mulți oameni veniseră și pentru acestă trupă, fiindcă știau versurile și cântau laolaltă cu Noora Louhimo, solista. Nici ei nu au cântat foarte mult, o jumătate de oră, dar au încălzit bine publicul pentru Delain și mai apoi Sabaton. Mi-a plăcut, pe lângă muzica în sine, atitudinea trupei. Se vedea clar că nu cântă dintr-o altă motivație decât pura plăcere a muzicii. Ne-au dus în timp și în anii `80, cu o piesă care avea atmosfera pe care o iubeau părinții noștri când erau tineri și pe care învățăm și noi să o apreciem. Au cântat piese precum: Madness, Out of control sau Touch in the night (piesa anilor `80, cover după Silent Circus).
A urmat Delain, o altă trupă cu femeie la voce (cred că a fost mai degrabă seara femeilor în metal, cu toate că peste toate trupele a tronat Sabaton). Trupa, originară din Olanda, proiect al lui Martijn Westerholt, fost membru Within Temptation, a strâns și mai multă lume, care tot venea, și au avut un show puternic și plin de metal cu influențe simfonice, pe care se potrivea ca o mănușă vocea Charlottei Wessels. De când cu Nightwish, Theatre of Tragedy sau Within Temptation, tot mai mule trupe vor să cânte acest gen de metal și multe nu aduc nimic nou și nici nu scriu măcar piese catchy sau bune fiindcă ratează ideea, care este tocmai aceea de a îmbina în mod armonios puterea metalului cu sensibilitatea unei voci feminine, însă atât Delain cât și AURA sau Battle Beast (care e puțin altfel, mai mult heavy decât gothic metal) au reușit să își facă loc în scena metal. Și în seara aceasta au încălzit bine de tot spiritele și cred că dacă s-ar întoace ei cap de afiș ar strânge destulă lume.
Setlist Delain:
Mother Machine
Get the Devil Out of Me
Army of Dolls
Go Away
Pristine
Sleepwalkers Dream
The Gathering
Not Enough
We Are the Others
Seara a continuat, bineînțeles, cu trupa pentru care a venit de fapt lumea, Sabaton. Îi văd pentru a doua oară, și în condiții mai bune decât atunci și îmi dau seama că i-aș mai putea vedea de 10 ori fără ca măcar să încep să mă satur de ei. O trupă care a știut bine cum să își facă loc în istoria muzicii metal, cu un sound propriu, cu o tematică inspirată de război, Sabaton are deja un nume și o bază de fani incontestabilă. Și cu fiecare album cresc și devin și mai buni. Nu se repetă, nu plictisesc, nu reciclează și în tot acest timp își pătrează soundul. Recunoști oricând o piesă Sabaton, are ceva ce nu seamănă cu altceva.
În seara aceasta au cântat piesele cunoscute și au încercat, după cum ne-au zis, să cânte măcar o piesă de pe fiecare album. Și au cam reușit. În plus, la cererea fanilor, cu care s-a întâlnit înainte în backstage (cei cu biletele Heroes) au cântat, în suedeză, piesa A Lifetime of War. E o mare bucurie, fiindcă rareori o cântă, însă eu așteptam și Cliffs of Gallipoli, care nu a fost inclusă în setlist. Dar au cântat-o în alte dăți și am putut să mă bucur de ea. Una peste alta a fost un concert nemaipomenit.
Setlist Sabaton:
Gott Mit Uns
(Swedish)
The Art of War
7734
Resist and Bite
40:1
Swedish Pagans (requested by crowd, not on the setlist)
A Lifetime of War (Swedish)
Far from the Fame
White Death (chosen by crowd over Uprising)
Night Witches
Primo Victoria
Metal Crüe
