Nu i-am mai văzut de mult pe Syn Ze Sase Tri. Ultima oară se pregăteau să lanseze cel de-al doilea album, „Sub semnul lupului”. Acum, după o scurtă pauză, cel de-al zecelea an de activitate al trupei îi regăsește reveniți în forță cu al patrulea material discografic, „Zăul Moș”. La Timișoara, orașul de baștină al trupei, publicul a avut ocazia de a asculta în premieră piese de pe album și de a-l achiziționa, cu toate că lansarea internațională va avea loc pe 29 septembrie.
Clubul Daos, un pic reconfigurat peste vară, a fost gazda evenimentului și, chiar de nu s-au epuizat cele 200 de bilete disponibile, în fața scenei s-a strâns număr apreciabil de oameni pentru o seară de joi, câțiva veniți chiar și de peste hotare.După ce Katara, o trupă de death metal din Arad, și Athame (old school black metal) din Ungaria au făcut cu succes încălzirea, Syn Ze Sase Tri și-au făcut prezența pe scenă în costumație completă de luptă: piele, zale, coif, topor, și cu puțin „sânge” stropit ici-colo. Imaginea de ansamblu a contribuit mult la spectacol, prezența scenică fiind una deosebită pentru o trupă din România.
Până să ajungă la „Zăul Moș”, trupa a încălzit atmosfera cu piese de pe primele trei albume, în special de pe „Stăpân peste stăpâni”. Vocalul Șuier și chitaristul Corb au îndemnat publicul să urle alături de ei, iar cei mai viteji au fost invitați să facă mosh
în fața scenei. Cele câteva compoziții auzite în premieră au fost la fel de bine primite ca cele cunoscute. Bisul a adus o mică surpriză, piesa „Ziua din urmă” de pe albumul de debut „Între două lumi”, pe care, după propriile mărturisiri, trupa nu a mai cântat-o de ceva vreme.
La fel ca „Stăpâni peste stăpâni”, „Zăul Moș” este o producție complexă, cu multe elemente și mulți vocali invitați, printre care nume de marcă ale istoriei rock-ului românesc, precum Nicu Covaci, Kempes sau Andy Ghost. Desigur, e greu de transpus într-un show live, mai ales unul de club, astfel că vocile adiționale și părțile simfonice au fost redate digital. Nu asta în sine a fost problema, ci sonorizarea care era dusă la limită chiar și doar cu cele două chitări, tobe și voci live. Oricum, prezența și energia degajată de trupă a compensat aceste lipsuri, creând o atmosferă palpitantă. Spun doar că ar fi excelent dacă vreodată va avea loc un eveniment Syn Ze Sase Tri pe scenă mare, cu o sonorizare bună și măcar o parte din invitații din studio.
Până atunci, Syn Ze Sase Tri pornește la drum cu „Zăul Moș” într-o excursie europeană ce va cuprinde, pe lângă România, șase alte țări.
